102 ANI DE LA NAȘTEREA DRAMATURGULUI HORIA LOVINESCU

Născut la Fălticeni, județul Suceava, la 28 august 1917, dramaturgul Horia Lovinescu este fiul avocatului Octav Lovinescu și al Anei (n. Cetățeanu, descendentă din familia lui Ion Budai-Deleanu). Unchiul său este criticul literar Eugen Lovinescu, iar fratele său este eseistul Vasile Lovinescu.

A lucrat la Institutul de Statistică din București și la Radiodifuziunea Română.

În 1953 a debutat la ”Viața românească”, cu piesa ”Lumina de la Ulmi” (piesă în trei acte, șase tablouri), care a fost pusă în scenă în același an (premiera 23 decembrie) la Teatrul Municipal din București și a fost distinsă cu Premiul de Stat.

A urmat o perioadă de intensă activitate. A scris piese de succes pentru marile teatre, dar și pentru teatrele de amatori, scenarii radiofonice și de film sau a făcut traduceri din dramaturgia străină.

Horia Lovinescu a fost preocupat intens, în ultima parte a vieții sale, de meditația filosofică, preluând în manieră modernă unele mituri și motive universale în ”Moartea unui artist”, ”Paradisul” și mai cu seamă în ”Jocul vieții și al morții în deșertul de cenușă”, unde simboluri arhaice au fost reinterpretate din perspectiva unei experiențe existențiale și istorice premonitorii.

Dintre scrierile sale amintim: “Citadela sfărâmată”, ,,Patima fără sfârșit”, ”Oaspetele din faptul serii”, ”Revederea”, “Petru Rareș”, ”Al patrulea anotimp”, ”Maria”, “Paradisul”, ”Adolescentul”. Sursa: Radio România Cultural