Cormoranii ameninţă de două decenii piscicultura românească

Reprezentanţii Asociaţiei Naţionale a Producătorilor din Pescărie De mai bine de două decenii piscicultura românească este ameninţată de creşterea populaţiilor de cormorani, pasăre care se hrăneşte exclusiv cu peşte, şi care este protejată de legislaţia europeană în virtutea faptului că migrează.

Deşi reglementările europene stabilesc protecţia până la “un nivel care să îndeplinească condițiile ecologice, științifice și culturale, ținând seama în același timp de condițiile economice și de recreere sau pentru a adapta populația acestor specii la nivelul respectiv”, nimeni nu reuşeşte să spună care este acest nivel. Şi, în acest mod simplu, de la o populaţie de circa 5.000 de exemplare în anii ’60 ne-am trezit că avem, la nivel european, 1.800.000 de exemplare dintre care 100.000 sunt în România.

Fermierii piscicoli au ajuns în pragul disperării.  Cormoranul consumă zilnic până la un kilogram de peşte, uneori dintr-o singură înghiţitură. De obicei, ei sunt organizaţi în grupuri de 200 – 1.000 de exemplare care vizitează zilnic fermele piscicole aflate la distanţe de până la 50 de kilometri de locul de cuibărire sau de adăpost. Asta înseamnă că zilnic un fermier piscicol pierde între 200 şi 1.000 de kilograme de peşte.

”Asistăm la dispariţia unei meserii, şi anume, cea de fermier piscicol, meserie veche de mai bine de 5.000 de ani, în principal din cauza unui conflict cu păsările hidrofage. În România două treimi din producţia din piscicultură pleacă anual din fermele piscicole, ceea ce înseamnă pentru noi o pierdere de 30 de milioane de euro.” – a declarat Cătălin Platon, preşedinte Asociaţiei Naţionale a Producătorilor din Pescărie ROMFISH

Asta înseamnă că fermierii piscicoli pierd anual 21.000 de tone de peşte doar din cauza cormoranilor, adică 2/3 din producţie. Şi în timp ce pentru agricultură se primesc 250EUR/ha pentru a lasă 10% din recoltă pe câmp pentru hrana pasărilor, în piscicultură, pentru a lăsa 66% din recoltă pentru hrana păsărilor nu se primeşte nimic.

”Numărul de cormorani a crescut în ultimii 30 de ani şi a ajuns ca această specie să fie prezentă în zone în care nu a existat niciodată. Vorbim de Satu Mare, Fălticeni, Oradea, Botoşani, chiar şi de Iaşi.” – a declarat Cătălin Platon, preşedinte Asociaţiei Naţionale a Producătorilor din Pescărie ROMFISH

În România au fost inventariaţi peste 100.000 de cormorani care stau 210 de zile dintr-un an în preajma amenajărilor piscicole.

”Trebuie găsită o soluţie în colaborare cu cei de la Ministerul Mediului, cu ornitologii, pentru a pune în aplicare un management al acestei populaţii. Planul de management trebuie coroborat cu un plan de compensaţii pentru fermierii piscicoli care din banii lor menţin biodiversitatea.” – a declarat Cătălin Platon, preşedinte Asociaţiei Naţionale a Producătorilor din Pescărie ROMFISH

Asta cu atât mai mult cu cât problema cormoranilor şi a pagubelor pe care le produc pisciculturii şi stocurilor de peşte din ape interioare şi mări nu este o problemă românească, ci este una europeană.

Anda Matei, Emil Pralea